Forumurile Bucuria lui Satan

„Întunericul e lumină întoarsă pe dos” – Belzebut

You are not logged in. In order to view the entire Forum, please log in.

#1 24-Jun-2016 21:20:13

admin
Administrator
Registered: 24-Oct-2013
Posts: 3,833

SIFILISUL SPIRITUAL (CAP 2 din cartea Puterea Albilor, de G. Rockwell)

(Am terminat de tradus capitolul 2 din cartea Puterea Albilor. Nu e revizuit, așa că mai pot fi prezente ceva greșeli)

Bărbatul de la poarta Sediului Nazist era întruparea suicidului național de care am vorbit în capitolul 1

Părea tânăr. Însă nu puteai fi sigur, întrucât purta o barbă roșcată și încâlcită.

Nu avea haine pe el, ci doar o pătură zdrențuroasă și sandale.

Ochii îi erau acoperiți cu ochelari de soare. Părul neîngrijit îi acoperea o mare parte din față.

Ofițerul nostru de pază, în uniformă kaki strâmtă, cu cizme și înarmat, stătea și se holba la el plin de uimire.

Apariția, dând din cap ca și cum asculta ceva ritmic în timp ce pocnea din degete, îl privea pe ofițer din cap până-n picioare.

„Care-i treaba cu voi, pisici naziste?” – a întrebat acesta.

Ofițerul îl privea fix.

„Spune, omule, chestia aia împușcă?” bărbatul din pătură a încercat din nou, arătând cu degetul cu o unghie murdară de un inch, către arma de 45mm a ofițerului nostru de pază.

„Bineînțeles” a răspuns ofițerul, trecând peste starea de șoc. „Te putem ajuta cu ceva?”

„Vreau să mă alătur vouă. Gen, vreau să fiu nazist! Vreau să gazez un evreu! Vreau să mă înregistrez! Unde-i pisica asta, adică Rockwell?”

Eram într-o încăpere din spate, imprimând. (Pe vremea aceea a trebuit să fac eu o mare parte din treaba asta.) Am auzit întreaga conversație. Cu toate că nu-mi plăcea ca vizitatorii să mă vadă plin de cerneală de la imprimantă, n-am rezistat tentației de a ieși pentru a vedea ce se petrecea în fața porții.

„Vrea să ni se alăture, domnule!” mi-a spus ofițerul de pază, încă buimac.

N-am rezista să nu vorbesc cu această chestie venită din spațiu.

Am descoperit că am învățat cele mai multe lucruri nu din cărți sau literatură, ci chiar de la oameni și din evenimente. Iar acest bărbat arăta precum o enciclopedie întreagă a tot ceea ce este degenerat. L-am invitat să intre. Am vorbit. Nu putea sta locului, ci se mișca încontinuu prin încăpere, părând că plutește vreo câțiva centimetri deasupra podelei. (Mai târziu am aflat că era drogat cu pilule și narcotice.)

Cam după o oră de conversație, a început să se schimbe puțin. Părea nesigur de sine în prezența a ceva ce n-a mai experimentat până atunci: oameni care erau siguri de sine și care aveau un scop în viață.

În timp ce-i vorbeam despre ceea ce noi suntem cu adevărat și despre motivele pentru care am renunțat la distracția vieții pentru a lupta pentru națiunea noastră și pentru Rasa Albă, o privire plină de o nespusă uimire i se putea citi în ochii albaștri, chiar și prin ochelarii de soare.

Încetul cu încetul a început să-și spună povestea. Avea 17 ani și deja a trăit o viață întreagă.

Le-a făcut și încercat pe toate și deja a ajuns plictisit de moarte, cu o viață goală. A avut-o ca amantă pe profesoara lui de arte, a pus la cale un bârlog de degenerare și depravare numit „Mule’s Pad,” în care găștile și grupurile locale le-au făcut pe toate, inclusiv s-au drogat. A împușcat un bărbat și după ce și-a ispășit sentința a trăit pe cât de intens posibil până când, în cele din urmă, a încercat să se sinucidă în disperarea lui de a găsi ORICE lucru care mai merita făcut; toate acestea precum și multe altele, la doar cei 17 ani ai săi! Înainte de a se sinucide, mi-a zis, s-a decis să vină să vadă „pisicile” naziste, gândindu-se că asta s-ar putea să fie o ultimă s-a sursă de distracție.

Însă spre surprinderea lui, ceea ce a descoperit aici e că fiecare ființă umană are nevoie de un SCOP în viață dacă vrea să supraviețuiască – ceva ce-i oferă vieții un sens, spre deosebire de căutarea neîncetată de surse noi de distracție.

În fapt m-a convins că vrea să devină un Sturmabteilung!

Potrivit politicii noastre, de fiecare dată când aud asta (și aud asta în fiecare zi), fac tot ce pot pentru a-l descuraja pe candidat. Nu ne dorim amatori, ci luptători dedicați, fanatici, care vor continua să lupte pentru această cauză chiar și prin infern.
În cazul acestui caracter năuc, am mers chiar mai departe. Am făcut glume pe seama lui. I-am spus că niciodată n-o să poată reuși și că-l vom elimina încă din prima zi.

A acceptat provocarea.

„Tu îmi spui ce am de făcut, iar eu voi face!” – mi-a spus.

În mod ciudat, am simțit o DORINȚĂ feroce și arzătoare în aceste vorbe.

I-am spus că nu poate aplica pentru Sturmabteilung până nu împlinește 18 ani.

A plecat luându-și angajamentul de a se întoarce în câteva luni.
În fapt, s-a întors – complet schimbat. S-a dovedit a fi un tânăr blond, cu o construcție de viking gata de luptă.

l-am primit.

Înăuntru nu mai era nici un loc de dormit pentru el. Așa că i-a fost alocată o mașină stricată în care se putea dormi. Încă era iarnă și frig. Dar băiatul s-a mutat în mașină, cu mai multe pături după el.

I-am dat de lucru la curățarea toaletelor și a curții.

A lucrat.

A urmat primăvara, după care o vară fierbinte. Încă mai dormea în mașina stricată, mâncat de țânțari.

l-am încercat la mașina de imprimat și pot spune că niciodată n-am văzut pe cineva dându-și silința atât de mult. Nu mai consuma alcool și droguri de vreme bună, făcea mult antrenament fizic, arătând fiecare semn de reușită. A dus la bun sfârșit o sumedenie de misiuni periculoase împotriva SNCC, NAACP, a comuniștilor și a militanților pentru pace. M-a acompaniat de multe ori în luptă – dar și în pușcărie.

În unsprezece luni, mai rapid aproape decât toți ceilalți care au aplicat înainte și după el, acest tânăr a devenit un membru din departamentul Sturmabteilung și a condus mai multe operațiuni pline de succes împotriva inamicului decât oricare alt ofițer de partid, cu o singură excepție.

Un exemplu pentru munca depusă de acest tânăr, a fost atunci când agitatorii negrii au încercat să detroneze delegația albă din Mississippi. Cu propria noastră „delegație,” cu fețele pictate în negru, am ajuns să-i trimitem pe agitatorii de culoare înapoi în Mississippi, lucru care a făcut din aceștia obiectul batjocurii și ridiculizării. Fostul tânăr pierde-vară a reușit să dea buzna pe etajul în care se afla Congresul, cu fața pictată în negru (caricaturizându-i astfel pe negrii), cu pălărie, cu o pânză în jurul brâului (precum sălbaticii din Africa) și cu un trabuc în gură, strigând „Io-s deligațâia den Mississippi, șî-mi cer scaunu în Congres!”

Acest tânăr a evadat din cercul vicios al disperării, plictisirii și al degenerării în care sunt prinși milioane de „tineri moderni” NUMAI pentru că, înainte de a se scufunda pentru totdeauna în mocirla putredă a sifilisului spiritualității moderne, s-a întâmplat să dea de dragostea spirituală și protectoare a vieții pe care Nazismul o are pentru Rasă și Națiune.

Milioane și milioane de tinei din națiunile occidentale se scufundă în diferitele nivele ale mizeriei și degenerării, la fel ca acel pierde-vară ce ne-a bătut la poartă învelit într-o pătură, cu sandale în picioare și cu barbă lungă.

Alte milioane de oameni care nu arată ca acel pierde-vară, sunt pierduți fără a avea un scop în viață, lipsiți de încredere de sine, fără ambiție, fără spiritualitate, lipsiți de respect pentru casă, steag, țară, părinți și orice altceva, fără autocontrol sau disciplină, lipsiți de etică și de orice fel de standard, oameni care sunt lipsiți de dragoste pentru poporul lor și lipsiți de ură pentru inamicii lor mortali, fără speranță și lipsiți de orice fel de dorință reală de a trăi, în adevăratul sens al cuvântului. Le-a fost stors tot ce aveau în ei. Au ajuns dezgustați de ipocrizia, dezordinea și corupția din timpurile noastre și au RENUNȚAT. Folosind cuvintele lor, aceștia au dat „bir cu fugiții.”

În cartea „The Battle for the Mind” (Bătălia minții), renumitul psiholog britanic arată felul în care comuniștii folosesc principiile psihologului rus Pavlov, pentru a „spăla” victimele „pe creier.” Și primul lucru pe care îl fac, e să „golească” mintea și sufletul subiectului lor. Îi atacă spiritual până când aceștia RENUNȚĂ. Din momentul în care subiectul e „gol” pe dinăuntru, pentru comuniști e floare la ureche să-i reumple mintea cu orice fel de minciuni doresc ei. Acesta este felul în care sovieticii pot crea victime din victimele lor aruncate în pușcărie, care după un an și ceva petrecute în închisoare sunt duși în fața judecătorilor și strigă în gura mare că sunt vinovați și îi imploră să-i pedepsească; așa s-a întâmplat cu victimele din primul masacru major al lui Stalin.

În multe instanțe, tinerii noștri se aseamănă cu victimele spălate pe creier ale sovieticilor – sunt goi sau aproape goi pe dinăuntru de orice lucru pozitiv. Sunt sătui și dezgustați de aproape toate lucrurile. Cu toate că nu realizează acest lucru, ei sunt disperați să găsească CEVA în care să creadă, să facă parte din ceva mare, să fie VREDNICI, să aibă un scop în viață, să aibă pe cineva căruia să-i pese îndeajuns de mult de ei pentru ai disciplina și pentru a le arăta ceva ce cu adevărat MERITĂ făcut în lumea asta.

Însă NIMENI NU LE ARATĂ ACESTOR TINERI PIERDUȚI CEVA ÎN CARE SĂ POATĂ CREDE CU ARDOARE.

Au fost făcuți să creadă că trăiesc într-o lume ruinată, murdară, ipocrită și care e pe cale să se spargă în bucăți. Mulți dintre ei au fost răsfățați până la extremă. Alții nu cunosc nimic despre eforturile constructive de a-ți câștiga traiul și li se spune că nu sunt cu nimic mai buni decât negrii (ei încearcă disperați să creadă acest lucru, însă asta îi distruge pe dinăuntru pentru că instinctele sunt mai puternice decât cuvintele).

Și mai grav decât orice e faptul că au fost învățați că a iubi orice lucru cu o iubire matură (cu excepția lor și a plăcerilor lor) e un lucru „prostesc” și „înapoiat.” Familia lor, steagul și țara lor, eroii naționali, rasa și chiar și divinitățile lor au fost mânjite în noroi și ridiculizate, până în punctul în care pe cerul lor nu mai există nicio stea fixă, nimic spre care să țintești, nimic în afară de rătăciri aiurea pentru a satisface din ce în ce mai multe plăceri egoiste și lipsite de scop.

Animalele lipsite de judecată pot trăi de pe un moment pe altul, mânate de plăceri și satisfacții pur animalice.

Însă omul a fost binecuvântat – sau blestemat – cu conștiință și cu abilitatea de a-și făuri viitorul. Omul își poate forma o opinie proprie. Acest fapt i-a conferit nevoi cu mult mai înalte decât simpla satisfacție a nevoilor sale animalice. Existența omului nu se limitează doar la necesitatea de a-și umple stomacul. Omul tânjește spre admirația altor oameni și spre o conștiință limpede. Toate religiile antice nu își axau învățăturile pe împlinirea și satisfacerea plăcerilor animalice, ci pe bucuriile cu mult mai de durată și mai profunde ale activităților exterioare, activități care erau bune și de ajutor pentru ceilalți oameni și pentru comunitate. Când oamenii se concentrează numai pe ei înșiși, devin mârșavi și sunt urâți de ceilalți oameni, iar în schimb ajung nefericiți și detestabili.

Și fiecare generație din civilizația occidentală crește a fi mai răsfățată și mai egoistă decât generația dinaintea ei. Și în mod predictiv, cu fiecare generație oamenii devin din ce în ce mai nefericiți, până în punctul în care azi avem mulți tineri din cele „mai bune” familii, care ajung să omoare în bătaie oameni bătrâni, ziua în amiaza mare, doar pentru senzație, în timp ce alții se abandonează drogurilor, mizeriei și trândăviei.

În timpul războiului coreean, n-a evadat NICI UN prizonier de război american! Mulți americani (aproape jumătate din ei) au COOPERAT cu inamicul după ce au fost prinși!

Indiferent de cât de vicioși au fost inamicii din toate războaiele precedente, americanii n-au eșuat din a evada în număr mare și întotdeauna au rezistat efortului inamicilor de a scoate informații de la ei.

Dar acum, spiritul de luptă american e pe ducă.

Americanii au mai multe mașini, mai multe telefoane, televizoare, aparatură electrocasnică și obiecte de lux – mai mult din aproape toate lucrurile – decât orice oameni care a trăit până acum sau care sunt contemporani cu noi.

Cu toate acestea, niciodată n-au fost atât de goi pe dinăuntru. Niciodată n-au existat atât de mulți oameni care să sufere de o plictiseală atât de intolerabilă. Niciodată oamenii n-au fost înghesuiți atât de mult, precum se întâmplă azi în orașele noastre gigantice. Cu toate acestea, niciodată până acum oamenii n-au fost atât de singuratici, atât de deconectați unul de celălalt.

Există un vast ocean de mizerie spirituală în care se afundă o mare parte dintre oamenii noștri. Mulți dintre ei nici n-au cunoscut vreodată adevărata spiritualitate și prin urmare nu cunosc nimic cu care să-și umple golul care îngheață sufletul omului „emancipat.” Caută cu disperare o scăpare din această răceală sufletească lipsită de speranță și așa o dau în alcool, LSD, pilule și într-un stil de viață nebunesc.

Nu greutățile și lipsurile materiale sunt lucrurile care-i doboară pe oamenii noștri, în mod inconștient împingându-i spre suicid național și rasial.

E un eșec SPIRITUAL, e o boală a SPIRITULUI cea responsabilă de zdrobirea națiunii noastre.

Oamenii noștri se strică pe dinăuntru, indiferent că înfățișarea exterioară lasă o impresie de prosperitate și fericire. Asemenea unui om cu o inimă bolnavă, cu prima ocazie în care America și restul civilizației occidentale dă nas în nas cu o criză reală (afară de cazul în care între timp se petrece o schimbare radicală), va păli și va cădea moartă.

Nici un popor cu o spiritualitate sănătoasă n-ar tolera vreodată tipul de orori descrise în Capitolul 1. După cum Spengler a prezis cu mult timp în urmă, civilizația occidentală în frunte cu America, mărșăluiesc de mult pe drumul decăderii și a morții. Nici măcar există o opoziție serioasă în acest caz.

Chiar din contră, milioane de oameni și-au făcut un cult al „dragostei” și chiar o „religie” din a-i venera pe proprii lor distrugători și lucrează fără oboseală spre a ne grăbi moartea națională și rasială.

E oare acesta o evoluție naturală? Murim noi oare – ca civilizație și națiune – de bătrânețe, de senilitate și de degradare naturală? Sau mai degrabă există o cauză NEnaturală în toată această situație? Iar dacă există ceva nenatural, ceva sinistru, ce este mai exact și cine îl provoacă? Și de ce?

De unde provine acest sifilis spiritual?


Thomas

Online

#2 24-Jun-2016 22:36:24

moongirl
Războinic ✸
Registered: 11-Nov-2013
Posts: 114

Re: SIFILISUL SPIRITUAL (CAP 2 din cartea Puterea Albilor, de G. Rockwell)

multumesc pt capitolul tradus, intr-adevar reflecta conditia spirituala a rasei noastre ca intreg...din pacate


Da-i omului putere, si isi va arata adevaratul caracter...

Offline

#3 24-Jun-2016 22:59:33

Liliana
Membru
Registered: 05-May-2016
Posts: 32

Re: SIFILISUL SPIRITUAL (CAP 2 din cartea Puterea Albilor, de G. Rockwell)

Foarte frumos.multumim pentru traductie.eu sincera sa fiu ceea ce simt acum e ca nu mas mai intoarce la crestinism nici sub tortura.familia mea nu stie nimic si chiar daca ar descoperi (intentia mea este asta), nu-mi pasa.in sfarsit ma iubesc pe mine insumi, stiu pentru ce sa lupt si pentru cine.acum scopuleu e de a pune dubii in inimile celor inculti si o fac ori de cate ori am ocazia.asta este scopulscopuleu.nu spun la nimeni cine sunt dar fac intrebari ("ai primit raspuns la rugaciunile tale? Dumnezeul tau crestin te asculta, ati place viata ta de crestin? Ce te face sa crezi ca rugandute la dumnezeul tau sa-ti erte pacatele o va facsimti asta in inima ta? Ai citit biblia cu adevarat? Stii ca dumnezeul tau de mila si pace ati da durere si necazuri? Ce te face sa crezi ca daca esti in biserica si te rogiereu vei fi ertat? Pacate le faci mereu.nu vei fi ertat.Isis a zis eu nu am venit sa va aduc pacea ci spada) e bine ce fac sau gresesc? Am nevoie de raspuns.multumesc si daca gresesc ami cer acuze.HAIL SATAN

Offline

#4 24-Jun-2016 23:02:29

Liliana
Membru
Registered: 05-May-2016
Posts: 32

Re: SIFILISUL SPIRITUAL (CAP 2 din cartea Puterea Albilor, de G. Rockwell)

Scuzati caligrafia.scriu de pe telefon

Offline

#5 25-Jun-2016 00:51:11

balktar
Veteran ✸ ✸
From: Alba Iulia
Registered: 26-Dec-2013
Posts: 728

Re: SIFILISUL SPIRITUAL (CAP 2 din cartea Puterea Albilor, de G. Rockwell)

Capitolul 1 este tradus?


smile

Offline

#6 25-Jun-2016 02:31:53

Forores
Centurion ✸ ✸ ✸ ✸
Registered: 02-Nov-2013
Posts: 2,783

Re: SIFILISUL SPIRITUAL (CAP 2 din cartea Puterea Albilor, de G. Rockwell)

Foarte bună predica.


"Omul cu adevărat bun este doar cel care ar fi putut fi rău şi n-a fost."
Hail Satan!!!

Offline

#7 25-Jun-2016 07:40:36

SerpentSS
Veteran ✸ ✸
Registered: 03-Nov-2013
Posts: 898
Website

Re: SIFILISUL SPIRITUAL (CAP 2 din cartea Puterea Albilor, de G. Rockwell)

Multumesc, Thomas!


In Nomine Dei Nostri Satanas, Luciferi Excelsi !
Creștinismul a fost primul crez din lume care și-a exterminat adversarii în numele iubirii. Cuvântul său cheie este intoleranța- A.H.
https://youtu.be/eNLAqJMLn_M
https://www.youtube.com/watch?v=-r2vp8_-9jk

Offline

#8 25-Jun-2016 12:13:17

SerLorars13
Autor
From: Here and Now
Registered: 27-Dec-2015
Posts: 609

Re: SIFILISUL SPIRITUAL (CAP 2 din cartea Puterea Albilor, de G. Rockwell)

In general principala problema a lumii este neimplicarea de sine.Multumesc,Thomas!


HAIL SEERE!  loveit foc
HAIL SATAN!  foc  capra

Offline

#9 29-Jun-2016 13:41:29

admin
Administrator
Registered: 24-Oct-2013
Posts: 3,833

Re: SIFILISUL SPIRITUAL (CAP 2 din cartea Puterea Albilor, de G. Rockwell)

balktar wrote:

Capitolul 1 este tradus?

Da, aici: http://bucurialuisatan.com/forum/viewtopic.php?id=4453


Thomas

Online

#10 29-Jun-2016 23:18:14

balktar
Veteran ✸ ✸
From: Alba Iulia
Registered: 26-Dec-2013
Posts: 728

Re: SIFILISUL SPIRITUAL (CAP 2 din cartea Puterea Albilor, de G. Rockwell)

admin wrote:
balktar wrote:

Capitolul 1 este tradus?

Da, aici: http://bucurialuisatan.com/forum/viewtopic.php?id=4453

Uitasem de el. Multumesc mult.


smile

Offline

Board footer

Powered by FluxBB 1.5.10