Forumurile Bucuria lui Satan

„Întunericul e lumină întoarsă pe dos” – Belzebut

You are not logged in. In order to view the entire Forum, please log in.

#1 21-Nov-2016 20:54:30

admin
Administrator
Registered: 24-Oct-2013
Posts: 3,931

CĂPITANI CORUPȚI (CAP 4-Puterea Albilor, de George L. Rocwell)

În largul Noii Anglii și a coastei Golfului Americii, acum un secol și ceva în urmă, existau găști ucigașe numite „naufragiatoare de vase.” Aceste găști obișnuiau să monteze lumini false în apropierea farurilor, plasate în locuri viclean astfel încât vapoarele ce se apropiau de coastă, pe întuneric și furtună, erau ghidate în recifele mortale.

Imediat ce vasul se izbea de stânci, în timp ce căpitanul și echipajul încerca să supraviețuiască furtunii, acești vulturi se năpusteau asupra vasului și-l jefuiau.

Pentru a se asigura că nu se expun, gașca omora fiecare persoană aflată la bord.

Naufragierea corăbiilor nu era o treabă complicată. E cea mai veche crimă din lume: aceea de a omorî pe cineva pentru lucrul pe care-l avea. Singura diferență consta în metoda folosită în plasarea farurilor false.

În ziua de azi, în lume există o gașcă enormă care operează în aproape fiecare națiune, făcând EXACT același lucru ca și naufragiatorii de corăbii, cu excepția că „naufragiatorii de corăbii” moderni folosesc o complexitate enormă de subtilități și, în loc să distrugă corăbii, acum distrug națiuni.

Se numesc „comuniști” sau „marxiști.” Practic, liderii acestor mișcări sunt puși pe RĂPIREA și uciderea oamenilor productivi pentru ai prăda, exact cum naufragiatorii de corăbii îi jefuiau pe cei ce lucrau pe vas, după care-i omorau.

Aidoma acelor găști, în final tehnica lor de bază se rezumă întotdeauna na violență și ucidere.

De asemenea, la fel ca naufragiatorii de corăbii, aceștia nu pot bate oamenii onești și productivi doar prin propria lor forță. Mai au nevoie și de surprize și viclenie. Și aici intră în scenă falsificarea diagramei și farurile înșelătoare.

Gașca comuniștilor ademenesc oameni decenți, sinceri și onești, spre recifurile mortale ale nebuniei marxiste, folosindu-se de farurile false ale „fraternității,” a „păcii,” „dragostei,” „democrației” și „egalității.” Apoi se echipează cu toate diagramele de care dispun pentru a arăta că aceste faruri înșelătoare sunt SINGURELE ghidaje sigure. Între timp, acești jefuitori și falsificatori pun la treabă toate diagramele noastre (mass-media) pentru a ne convinge că adevăratele culoarele reale și sigure prin care America a navigat spre măreție, nu reprezintă nimic altceva decât stânci mortale și periculoase.

Odată ce civilizația noastră a fost zdrobită, planurile găștii comuniste e s-o jefuiască, după cum au jefuit fiecare națiune asupra căreia a câștigat control.

În următorul capitol, voi prezenta experții în amprente, urme, martori și caligrafie, pentru a dovedi în fața americanilor CINE anume sunt acești comuniști prădători, ucigași și naufragiatori de corăbii.

Însă mai întâi, vreau să dovedesc că CĂPITANUL CORĂBIEI NOASTRE DE STAT, DIN ULTIMII PATRUZECI DE ANI, A LUCRAT MÂNĂ-N MÂNĂ CU GAȘCA INTERNAȚIONALĂ DE NAUFRAGIATORI DE CORĂBII, CÂRMUINDU-NE DUPĂ DIAGRAMELE LOC MINCINOASE!

Întorcându-ne la găștile de coastă, cu o sută de ani în urmă, cu siguranță că-ți poți imagina creșterea în efectivitate a crimelor săvârșite de ele, dacă acestea ar fi reușit să infiltreze câțiva dintre membrii lor în funcțiile de căpitani a corăbiilor ce se apropiau de farul fals.

Cu un căpitan fals, vasul și echipajul nebănuitor n-ar fi avut NICIO șansă – chiar dacă unii dintre marinari ar fi început să-l „miroase pe intrus.”

Orice navigator care ar fi început să protesteze prea viguros cu privire la munca murdară întreprinsă de căpitan, ar fi fost închis imediat între bare de acesta, cu aprobarea completă a celorlalți ofițeri cărora le arăta diagramele false. Evidența muncii murdare ar fi fost prea complexă pentru ca majoritatea echipajului s-o poată vedea, pentru că aceștia erau convinși să creadă minciunile căpitanului, din moment ce acesta întotdeauna le arăta doar diagramele înșelătoare, pentru a dovedi că are dreptate.

Exact asta s-a întâmplat și cu corabia statelor americane.

Oamenii asemenea lui Joe McCarthy erau „navigatori” care au încercat să-i avertizeze pe ceilalți membrii ai echipajului cu privire la căpitan și la gașca sa, care naufragiau corabia.

Însă căpitanii falși ai națiunii noastre au fost susținuți 1000% de falsificatorii de diagrame – mass-media, TV, etc. – și au reușit să-și țină victimele inocente (echipajul și corabia) convinse că cel care voia să distrugă America era McCarthy, în timp ce pe căpitanii corupți i-au prezentat drept cei mai buni navigatori din istoria lumii. Între timp, aceiași căpitani „minunați” ne-au izbit corabia dintr-o stâncă-n alta, însoțite întotdeauna de explicații strălucite, explicații care au fost acceptate și promovate drept demne de cel mai înalt nivel de competență, de către mass-media. Echipajul american n-a avut niciodată o șansă.

Dacă asta sună a exagerare, ia în calcul câteva dovezi – măcar câteva dintre cele mai remarcabile.

Hai să începem cu ceva care nu ține de domeniul istoriei antice, ci care se petrece CHIAR ACUM, sub ochii noștri.

Timp de mai bine de o sută de ani America a avut un principiu sacru în politica externă, numită „Doctrina Monroe.” Președintele Monroe a declarat că Statele Unite nu poate și nu va tolera stabilirea în Emisfera Nordică a sediului vreunei puteri care să exporte în Americi problemele care clocotesc în Europa. Și timp de o sută de ani, noi am impus doctrina Monroe cu strictețe.

Astăzi, o Cuba comunistă turbată, revoluționară și dominată de comunismul chinez, există la doar 90 de mile de Statul Florida. Suntem departe de a face ceva cu privire la această situație periculoasă care violează în mod absolut doctrina Monroe; ba mai mult am ajutat importarea comunismului în Cuba, iar acum flota noastră navală protejează acest comunism de încercările patrioților cubanezi de a-și recâștiga țara din mâinile inamicilor! În fapt, flota navală și garda de coastă SUA capturează și arestează anticomuniști cubanezi, ÎN LARGUL MĂRII – și-i duce înapoi la pușcărie! Gândește-te puțin! Mai poți crede că pe cârma corabiei țării noastre NU se află mâinile inamice?

În timp ce-i asistăm pe comuniști să ajungă la putere și-i protejăm în Cuba, la mai puțin de 90 mile de țara noastră, trimitem zeci de mii de tineri americani să lupte și să moară în Vietnam, la ZECI DE MII DE MILE DISTANȚĂ DE AMEICA – în mod ostentativ pentru a „opri comunismul.” Dacă chiar am fi puși pe „oprirea comunismului,” de ce-am merge atât de departe, când am putea face asta în spatele casei noastre – unde am putea recurge la doctrina Monroe veche de o sută de ani, astfel fiind asigurați că e un război „drept”?

Și dacă TREBUIE să ne trimitem băieții atât de departe de casă pentru a „opri” comunismul, de ce nu le dăm voie să FACĂ asta? La momentul la care eu scriu această carte, noi încă nu am atacat bazele aeriene inamice de unde pornesc avioanele ce omoară americani și nici nu am atacat portul Haiphong, prin care sosesc tone de muniție și armament care ucid mii dintre ai noștri. Însă toate acestea sunt lucruri complexe și vor exista o mie de argumente similare din partea liberalilor, a conservatorilor și a celorlalți ciudați pentru a justifica, într-un fel sau altul, toate aceste lucruri. Pentru a nu mai pierde mai mult timp cu această șicanare, dați-mi voie să prezint cel mai damnat caz pe care-l am, pentru a dovedi oricărui om cinstit că acești CĂPITANI ai corabiei țării noastre ne direcționează DINADINS spre stânci – din motive pe care le voi descoperi în capitolul următor.

Când m-am întors de pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial, am crezut cu adevărat toată propaganda – și anume aceea că am ajutat „băieții buni” să lupte ultimul război al lumii, război prin care să se asigură că nu mai există tiranie și „agresiune. Îmi amintesc că lumea, în fapt, a declarat război Germaniei pentru că aceasta a mărșăluit în Prusia și Silezia – părți care au aparținut Germaniei, dar care au fost date Poloniei. Iar toate acestea, mi s-a fost spus, au fost pentru a scoate acești oameni din mâinile tiranilor; pentru aceasta mi-am riscat viața și am văzut alții murind cu miile. Și toate acestea, ca să văd mai apoi cum „liderii” noștri au DAT toate aceste țări – pentru care se presupunea că eu am luptat pentru a le „elibera” – Rusiei Sovietice. Credeam că am „salvat” Cehoslovacia, Polonia, Ungaria, România, Iugoslavia, etc. Apoi am realizat că noi NU am oprit tirania în aceste țări; în schimb, am înțeles că luptând în cel de-al Doilea Război Mondial, am ajutat ca o mare parte din lume să fie dată pe mâinile UNIUII SOVIETICE și a COMUNISMULUI. Toate aceste țări pe care am mers să le salvez: cine le-a avut după cel de-al Doilea Război Mondial și cine le are ACUM?

Am început să observ, pentru prima dată, că era vorba despre ceva mult mai pelicular în această luptă pentru „libertate” în care am fost târâți eu și alte câteva milioane ca mine. De fiecare dată când o țară era în mâinile ANTI-comuniștilor, ni se spunea că aceștia sunt „tirani și opresori”, iar noi trebuia să luptăm pentru a o „elibera” cu orice preț – lucru pe care l-am și făcut cu Germania, Italia și Japonia.

Însă dacă o țară era în mâinile comuniștilor, noi am AJUTAT-O și nu am auzit niciodată de nicio „tiranie”. În fapt, revizuindu-mi cariera în cel de-al Doilea Război Mondial, am ajuns la concluzia că sunt un veteran soviet de război. Am luptat pentru a da pune în mâinile sovieticilor o mare bucată din suprafața pământului. În schimb, acest lucru m-a făcut să devin pentru prima dată conștient din punct de vedere politic. Am început să observ ceea s-ar putea afla ÎN SPATELE lucrurilor pe care le citeam în ziare sau pe care le vedeam în filme, etc.

Cam în această perioadă de după război, am început să primim doze masive de propagandă despre un bărbat pe nume Chiang Kai Shek. Era un „dictator militar,” ni se spunea; putred de corupt, vicios – dictatorial și opresiv, era președintele Chinei care a luptat ca aliat al SUA. Aliat în cel de-al doilea Război Mondial, însă acum, dintr-o dată era portretizat drept un inamic și un ticălos extrem al „băieților buni.” Ziarele, revistele și cărțile noastre erau împânzite cu articole și materiale care arătau din nou și din nou ce un nemernic era Chiang. La acel moment, încă mai eram ignorant din punct de vedere politic (așa cum majoritatea americanilor încă mai sunt), și nu am realizat că problema cu Mr. Chiang era faptul că el era un ANTICOMUNIST. Însă eram pe cale să realizez acest lucru.

Între timp, mai era un alt lider chinez care se ridica în putere în acea țară, pe nume Mao-Tse Tung.

Falsificatorii de diagrame s-au pus cu adevărat pe treabă, spunându-ne ce om măreț și bun era Mao. Azi e greu de crezut asta, însă au pus toate stațiile la treabă pentru a ne zice că Mao-Tse Tung e un „reformator agrar,” determinat să-i ajute pe țărani cu reforme de teren și să-i protejeze de corupția și extorcările „lorzilor războinici” de talia lui Chiang Kai Shek. Spre exemplu, ziarul The Saturday Evening Post a publicat 26 de articole la rând, elogiindu-l pe Mao-Tse Tung ca pe un „reformator agrar,” batjocorind ideea că el ar putea fi comunist și atacându-l pe Chiang Kai Shek drept un „dictator militar fascist” corupt. Tinerii din ziua de azi sunt (probabil cu îndurare) inconștienți cu privire la proporția de necrezut a acestor minciuni, a acestei PROPAGANDE vicioase cu care poporul nostru inocent a fost bombardat.

Aproape toți liderii și jurnaliștii noștri de top s-au pus pe lucru, neobosit spunându-le americanilor că Mao NU era comunist ci un mare patriot și că practic era singura speranță pentru stabilirea dreptății și decenței în China. Walter Lippmann, Dean Acheson, Truman, Dean Rusk, Eleanor Roosvelt și restul „liderilor” noștri ne-au asigurat din nou și din nou că Mao NU era comunist ci doar un patriot chinez care încerca să producă o reformă agrară. În fapt, doar pentru a vă arăta felul în care au acționat „liderii” noștri, dați-mi voie să prezint doar UN SINGUR exemplu despre felul în care aceștia au turnat minciunile în capetele poporului nostru. Pe 14 iunie 1951, Dean Rusk, pe atunci un ofițer de rang înalt în Departamentul nostru de Stat (acum e secretar de stat),  a ținut un discurs prin care îl lăuda pe Mao Tse Tung, la universitatea din Pennsylvania.

Rusk (cu marea de informații care se află la dispoziția Departamentului de Stat), s-a ridicat în fața acestor câtorva mii de tineri americani, spunându-le că scopul lui Mao Tse Tung „nu era dictatura,” că acesta „nu era comunist” și că Mao era un „George Washington al Chinei!” Acestea au fost cuvintele – toate prea ușor uitate – ale omului care acum ne trasează politica departamentului de stat, peste tot în lume.

Îmi amintesc că, chiar și la acea vreme, auzind avertizările „extremiștilor de aripă dreapta” filtrate printr-o cortină de „bun gust” aruncate pentru a reduce la tăcere asemenea oameni turbați, că Mao era un COMUNIST. Acești „extremiști” au avertizat că există o grămadă de dovezi cu privire la adevărata natură și planuri comuniste ale lui Mao. Însă oricum la acea vreme, MIE îmi era imposibil de crezut că liderii noștri n-ar fi știut de asemenea lucruri dacă acestea ar fi existat cu adevărat – sau că aceștia ne-ar fi mințit pentru a ascunde asemenea dovezi, în cazul în care ele chiar existau. La acea vreme eram suficient de naiv (așa cum majoritatea americanilor încă mai sunt), pentru a crede că liderii noștri pur și simplu „n-ar fi putut” lucra mână în mână cu asemenea teroriști comuniști și inamici ai țării noastre, precum Mao Tse Tung N-aș fi putut crede NICIODATĂ că conducerea și mass-media țării noastre era ÎMPÂNZITĂ de inamici. Nici n-aș fi luat aminte la asemenea acuzații scandaloase.

Așadar, de vreme ce populația americană era bine spălată pe creier cu privire la cine era băiatul bun și cine era băiatul rău în China, generalul Marshall a putut face o vizită în China, unde s-a LĂUDAT că „cu o singură bătaie de stilou, poate da dezarma douăzeci de divizii chineze” (referindu-se la trupele anticomuniste ale lui Chang). În același timp în care generalul nostru de top îi „dezarma” pe aliații noștri anticomuniști, comuniștii îi aduceau lui Mao Tse Tung grămezi peste grămezi de arme și muniție capturată de la japonezi.

Pe scurt, NOI l-am dat afară pe Chiang din China și am dat această țară măreață pe mâinile „prietenului” nostru, „reformator agrar,” Mao Tse Tung.!

Liderii noștri s-au bucurat nespus la acest triumf al justiției … până când Mao și-a dat jos masca de „reformator agrar” și s-a revelat a fi 100% un marxist, măcelărind 40 de milioane de chinezi pentru „a-i rări,” ceea ce e o formă dată naibii de a le da țăranilor o „reformă agrară” – omoară jumătate dintre ei, astfel încât restul să aibă mai mult de împărțit!

Bineînțeles că lacrimile de crocodil și exclamațiile de șoc și surprindere venite din partea lui Lippmann, Eleanor, Acheson, Rusk și a celorlalți au fost copioase și calde. CÂT de surprinși și dezamăgiți trebuie că au fost ei, crezând că Mao era un „liberal” drăguț exact așa ca el – la care el se expune în fața tuturor drept un COMUNIST și un urâtor, ucigaș și terorist! Ai crede că o astfel de experiență „surpriză” le-ar fi de ajuns pentru Rusk și cei asemenea lui. Cu siguranță că aceștia nu ar permite ca acest lucru să se întâmple DIN NOU!

Atât de repede au trecut liderii noștri peste „șocul” și „spaima” lor în cea ce-l privește pe Mao, că jocul a început din nou!

Dintr-o dată viața noastră națională a fost umplută cu vaiete de agonie, din cauza unui nou „Chiang Kai Shek” care se găsea chiar aici în lumea nouă – Batista.

În anii ’50, falsificatorii noștri de diagrame, și anume mass-media și conducerea noastră „intelectuală,” au început să facă o campanie de defăimare la adresa liderului cubanez Fulgencia Batista, pentru că el era un dictator care-i asuprea pe țărani. Batista era un anticomunist, un prieten al Americii, nu se afla în nicio ligă cu vreo putere străină. Însă pe Batista îl caracteriza ceva ce liderilor noștri corupți nici nu le plăcea și ce nici nu puteau tolera. Acesta era damnat și urmărit de liderii noștri pentru că îi „asuprea” pe oameni. Subiectul e rareori menționat, cu toate că fiecare dictator comunist din ziua de azi asuprește tineri și tinere AMERICANE în pușcăriile comuniste și în lagăreke de concentrare. Astfel de dictatori comuniști, cum e cazul lui Khrushchev, sunt numiți „președinți” și sunt invitați la Casa Albă de oameni ca Eisenhower. Însă dictatorii anticomuniști sunt numiți „fasciști” și sunt batjocoriți și defăimați extrem de mult de la președinții noștri până la New York Times.

Așa s-a întâmplat și cu Batista. Departamentul nostru de stat și CIA au ajutat și instigat orice fel de mișcare pentru a-l răsturna și omorî pe Batista (la fel cum au făcut și cu Trujillo, un alt lider anticomunist din America Latină). Acesta nu este decât un alt exemplu despre felul în care a operat Departamentul „nostru” de stat pentru a scăpa de Batista; nu trebuie decât să investighezi audierile subcomitetului intern al senatului, pentru a descoperi că persoana pe care departamentul de stat a însărcinat-o cu campania împotriva lui Batista, nu a fost nimeni altcineva decât William Weiland. Înregistrările arată că acest bărbat, Weiland, a mers până acolo încât a depus jurăminte false și a reținut documente SUA oficiale, pentru a mușamaliza faptul că cel pe care-l ajutam, Castro, era un COMUNIST.

Castro a CONDUS o revoluție eșuată în Venezuela, lucru care a fost raportat în audierile lui Weiland în fața senatului.

Fratele lui Castro, Raul Castro, a fost antrenat în tehnicile revoluției comuniste, în Moscova. Castro și-a dedicat întreaga s-a viață în răscoale și revoluții marxiste, iar acest fapt a fost bine cunoscut de senatul ȘI de mass-media noastră.

Cu toate acestea noi i-am oferit ajutor și confort lui Castro și am răspândit dispreț, ură și atacuri la adresa lui Batista. Am refuzat să-i vindem arme lui Batista, chiar și atunci când Cehoslovacia îl încărcau cu arme pe Castro – ARME CARE AU FOST DATE CEHOSLOVACIEI DREPT „AJUTOR DIN PARTEA SUA”!! (Chiar și după ce Castro a ajuns la putere și a început să-i abuzeze și să-i împuște pe americani ca un COMUNIST arogant ce era, Kennedy și Johnson au continuat să ofere „AJUTOR” Cehoslovaciei.)

Toate aceste lucruri au fost făcute de „căpitanii” noștri corupți, în violare directă a Doctrinei Monroe și în sprijin direct a naufragierii comuniste a corabiei statului american. Sistemul pe care-l folosesc pentru a prosti echipajul biet și inocent a bătrânei corăbii a Statelor Unite ale Americii, e să se joace cu instinctele nobile ale oamenilor noștri, acelea de a ajuta pe cei opresați și neajutorați. În numele țăranilor opresați din Cuba, l-au dezarmat și distrus pe prietenul americanilor, Batista (pentru că el era „brutal” cu poporul său), după care au instalat în locul său un tiran COMUNIST diabolic și cu mult mai brutal.

În tot acest timp, numărul relativ mic de persoane care au văzut această dirijare a corabiei noastre într-o altă stâncă comunistă, și-au dat toată silința de a alerta poporul american despre faptul că Castro era un COMUNIST! Însă poporul nostru era pus la somn de falsificatorii de diagrame, care au folosit aceleași tehnici prin care-și acuză victimele de exact acele lucruri pe care ei înșiși le fac.

Spre exemplu, Herbert Matthews de la ziarul New York Times, i-a asigurat pe americani din nou și din nou că castră NU PUTEA fi un comunist, pentru că acesta era un „reformator agrar” ce încerca să-i ajute pe țărani care erau opresați și brutalizați de Batista. Patrioții care au încercat să nege aceast basm era etichetat ca „extremist,” „urâtor” care încerca să-i „dezbine” pe americani și astfel să-i AJUTE pe comuniști! Președintele Eisenhower și-a acordat suportul în campania contra lui BATISTA și pro Castro. Asta au făcut toți analiștii noștri politici, de la Walter Lipmann până la Eleanor, de la Dean Acheson până la Dean Rusk, TOȚI cei aflați în cele mai bune poziții și care prin urmare cunoșteau cum stau lucrurile, ne-au spus din nou și din nou că Castro „NU PUTEA FI COMUNIST” – pentru că el era un „reformator agrar.”

Aceiași „lideri” au făcut tot ceea ce le-a stat în putință pentru a-i defăima și discredita pe toți acei patrioți care au fost îndeajuns de înțelepți și curajoși pentru a încerca să avertizeze America cu privire la fapte. McCarthy, Welch, Hargis, Smith, McGinley, Buckley și Rockwell – printre alții – toți trâmbițau și împrăștiau FAPTELE care au dovedit că Castro era exact ceea ce în cele din urmă s-a adeverit a fi, adică un tâlhar și un tiran comunist.

Toți acești patrioți au fost catalogați drept „fanatici” (sau, uneori, ca în cazul meu și al lui Smith, erau ignorați complet). Noi cădeam mereu în „plasa comunistă,” eram paranoici care vedeau comuniști sub fiecare pat, etc., etc.

Așadar, lui Castro i-a fost posibil să zdrobească un Batista pe care noi l-am dezarmat, cu arme comuniste pe care noi le-am furnizat, după care Castro a fost adus în SUA pentru a i se oferi un tur triumfal al Națiunii. Ed Sullivan l-a difuzat pe postul de televiziune național, în fața a milioane de americani inocenți, spunându-le că Castro era un „George Washington al Cubei!” De la președintele nostru, americanii auzeau aceleași minciuni mortale. Poți ACUZA poporul nostru pentru faptul că e pierdut, confuz și adesea dezgustat?

Bineînțeles, imediat ce Castro s-a întors la Havana, a început să se laude plin de ce-a mai mare aroganță, că el dintotdeauna a fost un comunist și că revoluția lui a fost una marxistă. După care a început obișnuita împușcare a oponenților săi și JEFUIREA proprietății americane. (Îți mai amintești ce-am spus despre naufragiatorii de corăbii și despre felul în care aceștia operează – că în primul rând aceștia sunt JEFUITORI care folosesc minciunile și crimele pe post de unelte?) Îți amintești cum naufragiatorii de vase, după ce le jefuiau, îi împușcau pe toți martorii? Castro, la fel ca orice alt dictator, întotdeauna înșfacă PROPRIETATE și îi OMOARĂ pe posesorii acesteia și pe cei care o apărau!

Lacrimile de crocodil ale lui Eleanor, Acheson, Ike, Rusk, Lipmann și colaboratorii, cu privire la această „trădare” comunistă venită din partea lui Castro, era o adevărată minunăție a o privi. Aceștia au fost „surprinși” și „prinși pe nepregătite,” până acolo încât toți au rămas fără cuvinte.

Însă toate aceste „greșeli” PROCOMUNISTE dezastroase săvârșite de liderii noștri, nu au provocat niciodată nicio reacție din partea mass-mediei, radioului, a televiziunii, etc. Din contră, le-au oferit tuturor nenumărate premii Pulitzer, Nobel și de „Fraternitate.” Cât despre „extremiștii” și „bigoții” care s-au dovedit a avea dreptate de fiecare dată, aceștia sunt întotdeauna osândiți atât de falsificatorii de diagrame, cât și de căpitanii corupți.

Ori de câte ori vreun lider american dă semn că vrea să-i alerteze pe americani cu privire la ceea ce se petrece cu adevărat și care arată orice semn de succes în eforturile sale, falsificatorii de diagrame, mincinoșii și corupții națiunii noastre, îl sfredelesc pe bietul diavol cu o ferocitate pe care o înțelegi doar atunci când realizezi că aceștia se luptă pentru propriile lor vieți. Dacă americanii descoperă felul în care căpitanii și ofițerii corabiei noastre de stat au lucrat mână în mână cu naufragiatorii de vase pentru a DISTRUGE ACEASTĂ ȚARĂ MĂREAȚĂ, ar avea loc linșări de la casa albă prin fiecare capitoliul din SUA.

Un exemplu clasic despre felul în care a fost distrusă o potențială amenințare la adresa falsificatorilor de diagrame, este cazul lui Joe McCarthy, care avertiza America cu privire la adevăr și anume că Mao era un comunist autentic. Așa că falsificatorii diagramelor, prin mass-media, TV, reviste – și în Casa Albă – s-au pus pe treabă ca niciodată până la acel moment. L-au defăimat și au mințit despre Joe McCarthy într-o manieră pe care puțini oameni au experimentat-o în astfel de atacuri la nivel național.

În acea perioadă eram comandatul unui escadron anti-submarin în Irlanda și nu puteam înțelege cum se poate ca un senator SUA poate fi pe atât de stricat pe cât scriau ziarele.

Am trimis să mi se aducă transcrierile originale de la audierile în care se spunea că McCarthy a intimidat și a abuzat martorii.

Și am descoperit că FAPTELE erau exact opuse de minciunile pe care falsificatorii le-au spus publicului american, minciuni pe care acesta încă CONTINUĂ să le creadă! FAPTELE au arătat că McCarthy înțelegea că liderii noștri împreună cu fiecare motor de opinie publică, ne duceau de nas și ne mințeau. Din nou și din nou, am observat că McCarthy era acuzat că a azvârlit cu „acuzații de tras cu arma” împotriva unor persoane inocente – doar ca să descopăr, în urma unor cercetări temeinice, că așa-numitele persoane inocente erau de fapt cei mai cumpliți dintre AGENȚII COMUNIȘTI – adeseori SPIONI totali.

Un exemplu perfect a fost felul în care Revista TIME a încercat să-l pună pe McCarthy la stâlpul infamei pentru că l-a atacat pe un bărbat pe nume Gustavo Duran. McCarthy l-a acuzat pe Duran că a fost, la un moment dat, un agent al OGPU – care este serviciul secret sovietic, dar și o organizație teroristă.

„Duran,” a relatat TIME, „n-a fost niciodată un comunist, ci în adevăr a fost un anticomunist robust.”

Am găsit dovada, mărturisită sub jurământ și documentată de Camera Comitetului, că Duran a fost u agent al OGPU în Războiul Civil spaniol, unde a luptat de partea comuniștilor. Însă asta nu e tot. Lucrul cu adevărat șocant a fost dovada că autorul care a scris în TIME că „Duran n-a fost niciodată un comunist, ci în adevăr a fost un anticomunist robust” – atunci când a scris acea minciună, a avut în posesia sa dovezi scrise din arhiva TIME, din care reieșea clar că Duran nu a fost doar un comunist, ci un AGEN AL OGPU SOVIETIC – exact așa cum l-a acuzat McCarthy.

Cu toate acestea milioane de americani nebănuitori au fost făcuți să creadă că McCarthy a „asasinat caracterul” unui alt „inocent”!

Cititorul serios trebuie să se întrebe cât de flagrantă trebuie să fie dovada pentru a ne face să tragem singura concluzie posibilă – și anume aceea că minciunile și defăimarea sunt făcute în mod DELIBERAT și cu BUNĂ ȘTIINȚĂ. Iar dacă acestea sunt deliberate, atunci următoarea concluzie n-are cum să ne scape – și anume aceea că aceștia într-adevăr „falsifică diagramele” americanilor; că cea mai mare diseminare de informații și știri sunt fie COMUNISTE sau PRO-comuniste.

Mai mult, consemnările liderilor noștri de la Franklin D. Roosvelt încoace sunt chiar și mai flagrante în sensul că aceștia au ajutat la protejarea și promovarea comunismului cu fiecare ocazie pe care au avut-o. Notează TIPARUL din cazurile Chinei și Cubei.

„Liderii” noștri au început mai întâi o campanie menită a defăima și a stârni ura la adresa liderilor pro-americani și anticomuniști ca Batista sau Chiang Kai-Shek, portretizându-i drept „corupți” și „dictatori” – niște „fasciști.” Mai apoi au început să ne spună că opoziția acestui „dictator” este un „George Washington,” un „reformator agrar,” un „eliberator” al „oamenilor opresați,” etc.

Apoi l-am înarmat și l-am asistat pe „eliberator,” în timp ce l-am dezarmat și l-am hărțuit pe „dictatorul” murdar, întotdeauna în numele „ajutorării opresaților” și deci „punând piedici comunismului.” Orice american care are îndoieli cu privire la acești „eliberatori” sunt atacați câinește și sunt etichetați drept „defăimători,” „fanatici,” „plini de ură” și „păcălici comuniști.” După ce eliberatorul e instalat, în numele ajutorării opresaților, se adeverește a fi un comunist, exact așa cum am avertizat noi cei „plini de ură” și „păcălici.”

Însă oamenii sunt distrași de la a observa acest fapt, printr-o nouă zarvă prin mass-media provocată de o nouă criză ireală, până când dictatorul comunist a împușcat milioane de oameni și și-a instaurat domnia de fier ca tiran, lucru care îi „surprinde” nespus pe liderii și experții noștri.

Ori de câte ori liderii noștri ne permit să intrăm în conflict armat cu comuniștii – notează faptul că acest lucru se întâmplă ÎNTOTDEAUNA atunci când noi nu putem face nimic altceva decât să murim, să cheltuim bani și să pierdem, în timp ce comuniștii n-au nimic de pierdut ci totul de câștigat, ca în Vietnam.

În Asia, forța de muncă nu e doar nelimitată, ci e adevărat drog pe piață. Au vrut să reducă numărul populației. Așa că noi în mod obligatoriu am mers în Coreea și am aruncat un vast număr de vieți americane într-un război pe care băieților noștri le-a fost interzis să-l câștige și chiar să-l lupte. Nu am folosit cele mai bune arme ale noastre, însă ne-am lăsat bărbații să moară pentru NIMIC, asta în condițiile în care am fi putut câștiga în câteva zile.

Acum ne-am angajat într-o formă și mai vicioasă în aceiași nebunie, în Vietnam. Deținem forța și capabilitatea de a câștiga acel război într-o săptămână, dacă „liderii” noștri ne-ar permite acest lucru.
Însă în schimb, aceștia continuă să toarne din viețile și visteria americană, ÎNSÂNGERÂND AMERICA PÂNĂ LA MOARTE, portretizându-ne drept diabolici și făcându-ne de râs în fața întregii lumi. Un alt exemplu putred și perfid cu privire la căpitanii noștri corupți, sunt acțiunile lui John Kennedy în invazia din Golful Porcilor.

Mânat de cruzime cinică și nesocotind onoarea și decența, dl. Kennedy a organizat întreaga invazie a Cubei și, pentru a o face să arate bine, a dedicat mii de vieți ale patrioților anticomuniști și apoi, de unul singur și plin de aroganță a ORDONAT rămânerea la sol a singurei forțe care le-ar fi putut da trupelor o șansă de succes: suportul aerian. Piloții CUBANEZI, care așteptau să decoleze, au fost împiedicați să facă asta din ORDINELE DIRECTE ale lui Kennedy – iar acest lucru s-a întâmplat chiar în ultimul moment! (U. S. News and World Report, 17 septembrie 1962).

Când oameni ca McCarthy sau alți patrioți din Congres au încercat să inițieze investigații în această perfidie și trădare nemaipomenită venită de la cei mai înalți lideri ai noștri, acești lideri, în special președinții noștri, au pus în aplicare cele mai crude genuri de improvizații. Prin ordine executive,
le interzic oficialilor implicați să ofere Congresului informații cu privire la catastrofe oribile. Probabil cel mai revelator episod, care ne arată felul în care însăși liderii noștri se află în cârdășie cu falsificatorii diagramelor, au fost acțiunile incredibile ale lui Truman în cazul Harry Dexter White. (Toate aceste informații provin de la Biroul Guvernamental de Presă, din audierile lui Harry Dexter White; Subcomitetul Securității Interne, Senatul SUA.)
   
Harry Dexter White (cu numele real de Weiss) a fost un secretar adjunct în trezoreria SUA, sub Menry Morgenthau.

Din această poziție, Weiss a furat tiparnițele bancnotelor americane și le-a trimis sovieticilor, pentru ca aceștia să poată tipări bani pe care să-i folosească în Germania ocupată de aceștia. Acesta de asemenea a pus la cale furtul în masă a tone întregi de hârtie specială din care se confecționează banii. Sovieticii au tipărit MILIARDE de dolari americani pentru Germania ocupată, cu care au putut cumpăra cantități imense de materiale americane, au plătit spioni și comuniști americani.

J. Edgar Hoover s-a înfățișat înaintea președintelui cu toate dovezile că secretarul adjunct al trezoreriei nu era doar un comunist, ci și un agent de spionaj al sovieticilor și un hoț profesionist – furând miliarde de dolari.

Bineînțeles, președintele l-a concediat pe acest trădător și hoț.

Cel puțin asta e ceea ce cu siguranță crezi.

Însă Truman nu a făcut asta.

După ce Șeful FBI i-a spus că Weiss e un SPION comunist, Harry Truman l-a PROMOVAT pe Weiss și l-a făcut șef al Fondului Monetar Internațional, poziție din care acesta a putut da miliarde țărilor comuniste cum a fost Polonia, etc. și în același timp a putut înfometa până la moarte țările anticomuniste – și asta e exact ceea ce s-a și întâmplat.

Când senatul a primit această informație chiar de la J. Edgar Hoover, președintele Truman a declarat în fața senatului că de fapt Hoover i-a spus că cel mai bine ar fi să-l promoveze pe Weiss, așa că el nu a realizat că FBI-ul deține astfel de informații despre el. J. Edgar Hoover, ca de obicei, cu un curaj și o integritate magnifică, în mod prompt a arătat că președintele a mințit pentru a-i lua apărarea acestui inamic comunist josnic al Americii! Hoover a mărturisit sub jurământ că nu i-a spus astfel de lucruri președintelui ci, în schimb, i-a sugerat că Weiss trebuie scos din guvern pe cât mai repede posibil.

Ca de obicei, problema a fost în mod subtil abandonată de mass-media.

Weiss a fost găsit mort – încă un caz de „suicid.”

Când Alger Hiss – condamnatul spion și sperjur comunist – era judecat, Eleanor Roosvelt, Dean Acheson, secretarul de stat, Felix Frankfurter de la Curtea Supremă și mulți alții oficiali guvernamentali de top, numiți de președinte, au mers să depună mărturie cum că Hiss NU PUTEA fi un comunist, la fel cum toți aceștia au depus mărturie și despre Castro și Mao Tse Tung, spunând că nici aceștia „nu puteau fi comuniști.”

Lista e aproape fără sfârșit. Felul în care vei descoperi că președinții „tăi” acționează de așa manieră încât comunismul întotdeauna câștigă, în timp ce damnează întreaga opoziție drept „extremiști” și „păcălici comuniști,” e monoton. Căpitanii corabiei noastre de stat ÎNTOTDEAUNA „fac câte o gafă” și ne izbesc de stânci, an după an!

Lucrul cel mai deprimant din toată această poveste, e felul în care mereu FUNCȚIONEAZĂ.

Poporul unei țări e precum echipajul unui vapor, prea ocupați cu sarcinile lor individuale pentru a acorda prea multă atenție afacerilor navigatorului și a căpitanului. Aceștia presupun că acești ofițeri TREBUIE că se ridică la nivelul cerut. Și falsificatorii de diagrame (mass-media) le reamintește neîncetat că căpitanii sunt niște genii și niște sfinți, indiferent de câte ori ne izbesc de stâncile Cinei, Cubei, Coreei și Vietnamului.

Ce se petrece e vechea conspirație a naufragierii corăbiilor, cu exact același scop: JEFUIRE și UCIDERE.
Singura diferență e aceea că banda care pune la cale această operație nu mai depinde doar de un singur far fals pentru a-și conduce victimele spre distrugere.
Nu au instalat NIMIC altceva decât diagrame false, portretizând canalul spre stânci și distrugere drept însăși salvarea, în timp ce canalele sigure și ferite de primejdii sunt arătate drept cele mai mortale recife – pe care aceștia le numesc „ură,” „păcălici comuniști,” „vânătoare de vrăjitoare,” „bigotism” și, finalmente, „fascism” sau „nazism.”

Nu au înscăunat DECÂT căpitani corupți care se asigură că, indiferent de câte ori aceste canale false ale pro-comunismului și liberalismului ne izbesc de stânci și recife, noi continuăm să ne avântăm cu capul înainte și din ce în ce mai repede, către mai multe stânci și recife.

Au distrus toate geamandurile, luminile și marcajele care în trecut ne dirijau poporul prin canalele vieții; marcajele religiei, ale educației, idealurilor, eroilor, tradițiilor, disciplinei și ale eticii, care nu ne-au făcut perfecți, dar cu siguranță ne-a făcut un popor măreț.

Însă poporul nostru nu reușește să vadă tiparul a ceea ce fac aceștia și prin urmare nu realizează niciodată ceea ce ni se întâmplă.

Consideră tiparul a ceea ce s-a întâmplat în China, a ceea ce avut loc în Cuba – și care ACUM SE PETRECE ÎN SUA.

În China, falsificatorii diagramelor au început mai întâi să se plângă de un grup asuprit, fermierii și țăranii, spunându-ne cum acești „țărani” amărâți erau „exploatați” de acest „dictator militar” pe nume Chiang Kai-Shek. În Cuba, Batista era cel ce-i asuprea pe țărani. Apoi au ridicat în slăvi, prin intermediul unei publicități masive, un „campion” al acestor țărani amărâți și asupriți: Mao Tse Tung în China și Batista în Cuba. În ciuda înregistrărilor comuniste, mincinoșii și falsificatorii au reușit să facă din acești „campioni ai asupriților” niște eroi în fața a milioane de oameni care nu analizează lucrurile prea atent. Toată opoziția care se ridică în fața „eroilor” lor comuniști sunt defăimați la nesfârșit drept „vicioasă” și „vânătoare de vrăjitoare.”

Liderii nativi care se opun acestor măreți campioni ai asupriților sunt DEZARMAȚI de liderii noștri americani, din motiv că sunt atât de „corupți” și „fasciști,” etc, așa cum s-a întâmplat cu Chiang și cu Batista.  Între timp, „salvatorii” comuniști sunt înarmați din greu, prin complicitatea secretă a liderilor americani.

„Eliberatorii” preiau controlul în numele asupriților, însă în mod neîntârziat se întorc împotriva lor, spre marea „surpriză” a liderilor noștri și își încep obișnuitul terorism și masacru comunist. Aceștia au urmat cu precizie acest tipar în China și în Cuba, iar poporul nostru nici n-a băgat de seamă. Acum fac exact același lucru aici în SUA și milioane dintre cei mai buni oameni ai noștri îi AJUTĂ, mânați de cele mai nobile motive din lume.

În America nu există mulțimi de țărani flămânzi. Însă au găsit și aici un grup care e „asuprit,” în sensul că nu au aproape nimic: negrii.

Așa că, în numele ajutorării acestor negri „asupriți,” aceiași bandă de mincinoși și manipulatori, falsificatorii diagramelor și căpitanii corupți au pus la cale exact aceeași „mișcare” și aici, pentru a-i „elibera” pe asupriți cu ajutorul unui lider care are un trecut pe atât de „suspicios” precum a avut și Mau Tse Tung și Castro. Strigătul de luptă a mișcării de „liberare” și „reformă agrară” a lui Fidel Castro a  fost „Vinceramos!” (Vom birui!) – îți sună cunoscută?

Ar trebui, pentru că același tipar e urmat chiar aici în America. Aici, „reforma agreară” e numită „drepturi civile.” În loc de Mao și Castro, avem un Martin Luther King – care „NU AVEA CUM” să fie un comunist! Toți liderii noștri de rang înalt ne spun din nou și din nou ce un om măreț și sfânt e acesta – LA FEL CUM AU FĂCUT ȘI CU MAO ȘI CASTRO.

Am avut deja două lovituri în acest joc comunist: China și Cuba – acum e America, care e și ultima noastră lovitură. Și ne aprindem – ieșind în evidență cu ULTIMA noastră șansă.

Nimeni în afară de încăpăținații orbi și orbii încăpățânați vor eșua să vadă că civilizația occidentală nu mai poate supraviețui mult în felul în care e condusă.

Afară de cazul în care, printr-un efort mare și convulsiv de inteligență și voință, putem găsi o modalitate de a ne ridica și detrona acești căpitani corupți, împreună cu falsificatorii lor de diagrame, întregul nostru popor va cădea cât de curând în mâinile naufragiatorilor comuniști. La fel cum s-a întâmplat într-o duzină de alte națiuni, vom fi preluați în numele liberării și apoi naufragiatorii vor prăda averea oamenilor productivi, îi vor împușca pe toți aceia care vor protesta sau care vor da impresia că protestează, iar pe cei care au mai rămas în viață îi vor pune la lucru într-o societate de tipul lagărelor de concentrare.

Acum un secol, pentru a opri o bandă de naufragiatori mai întâi era necesar să-i IDENTIFICI, după care să-i PRINZI și în cele din urmă să-i pedepsești și să te asiguri că nu a rămas în urmă nici un naufragiator. Exact aceleiași pași trebuie puși în aplicare și în ziua de azi, cu această formă nouă și globală de naufragiere: marxiștii. Trebuie să-i IDENTIFICĂM înainte de a trece la ceilalți pași mai direcți.

Așadar, haidem să aruncăm o privire pătrunzătoare și să vedem dacă putem afla cine sunt aceștia.

Să nu uităm că nicio bandă nu poate fi oprită atâta timp cât tot ceea ce faci e să alergi pionii și sub-liderii acesteia.
Trebuie să aflăm cine e capul acestei bande de naufragiatori marxiști internaționali. Și asta va fi un pic periculos.

Ori de câte ori penetrezi cercul interior al unei bande și începi să-i areți cu degetul pe capul acesteia, te poți aștepta ca lucrurile să se încingă foarte tare.

Nu vom fi dezamăgiți.


Thomas

Offline

#2 22-Nov-2016 10:50:38

MatrixCelRo
Membru
Registered: 29-Oct-2016
Posts: 55

Re: CĂPITANI CORUPȚI (CAP 4-Puterea Albilor, de George L. Rocwell)

Source? Sursa?


29.10.16
Hail Satan

Offline

#3 22-Nov-2016 14:44:14

admin
Administrator
Registered: 24-Oct-2013
Posts: 3,931

Re: CĂPITANI CORUPȚI (CAP 4-Puterea Albilor, de George L. Rocwell)

MatrixCelRo wrote:

Source? Sursa?

Apare chiar în titlu: (CAP 4-Puterea Albilor, de George L. Rocwell) ... în engleză „White Power” e una dintre cărțile la care lucrăm acum să le traducem în română.


Thomas

Offline

Board footer

Powered by FluxBB 1.5.10