După mai mulți ani de cercetări intense și extinse, lucrurile sunt clare:
- Biblia a fost inventată pentru a ține cunoștința ezoterică și puterea minții/sufletului în mâinile câtorva aleși.
- Creștinismul, care a început odată cu Biserica Catolică, a fost inventat cu scopul de a impune lucrurile mai sus menționate și, de asemenea, de a distruge și înlocui religiile originale. Religiile originale erau centrate în jurul venerării șarpelui. Șarpele e simbolul pentru Kundalini. În adevăr, „Pomul Cunoștinței binelui și răului” e o hartă a sufletului. Acesta apare în aproape fiecare religie antică care precedă iudeo-creștinismul. Trunchiul simbolizează coloana vertebrală, iar ramurile simbolizează chakrele și canalele pentru energia kundalinică. În sufletul uman există 144.000 de nadii (canale prin care circulă forța vitală kundalinică).
- În ebraică, „Satan” înseamnă „inamic” și „adversar.”
Buddha s-a așezat sub „copacul Bo” și a dobândit iluminarea. „Bo înseamnă șarpe, ca în Bo-A sau Boo-Ta.” Biserica creștină a furat, sucit și corupt tot ceea ce au putut din religiile originale. Smochinul a fost cunoscut drept „copacul înțelepciunii” — Ficus religiosa. Biserica creștină a corupt acest lucru, așezând frunzele de smochin peste genitalele lui Adam și Eva.
Acum, cuvântul „Satan” e mult mai vechi decât definiția evreiască. Aici e un link pe care toată lumea ar trebui să-l acceseze. Notează cum, în nord-vestul superior al hărții Indiei, apare numele orașului „Satana.”
„Satnam” și „Sa Ta Na Ma” sunt mantre sacre folosite în meditațiile kundalinice (a șarpelui). Cele cinci sunete primare în sanscrită, care e una dintre cele mai vechi limbi cunoscute, sunt „SA-TA-NA-MA.” „Sa” înseamnă infinitate; „Ta” înseamnă viață; „Na” înseamnă moarte; și „Ma” înseamnă renaștere. Toate variațiile cuvântului „SATAN” înseamnă ADEVĂR în sanscrită care, din nou, e una dintre cele mai vechi și mai antice dintre limbi.
Toate acestea au de-a face cu forța vitală kundalinică (șarpele) din noi înșine. „Mantaua pestriță a lui Iacov” din biblie, e aura. Numărul 7, sunt chakrele. Interpretările vechilor grimoare sunt greșite în ceea ce privește cele „șapte planete.” Spre deosebire de puținele credite care le-au fost date, anticii cunoșteau mult mai mult despre astronomie.
Oricine e familiarizat cu medicina chineză tradițională și cu artele marțiale avansate, e conștient de „chi” (forța vitală, aceiași ca și Kundalini) și știe că aceasta e mai activ în anumite canale din corp în anumite zile sau ore. Am încărcat o diagramă cu acest lucru, în secțiunea cu meditații. Autorii textelor alchimice din acele zile și-au scris manuscrisele în cuvinte-de-cod pentru a scăpa de persecuție din partea bisericii.
Soarele a fost un alt obiect de venerație în religiile originale. Acest lucru s-a datorat puterii pure și brute pe care acesta o revarsă, dar și pentru că e sursa întregii vieți. Absorbția energiei lunare sau stelare e nimic în comparație cu lucrurile care pot fi dobândite prin energia solară, dacă deții cunoștința și antrenamentul necesar. Clerul JoS (BLS) cunoaște acest lucru. Nicio altă sursă de lumină nu vindecă găurile din aură și nu amplifică forța vitală așa cum o face lumina solară.
„Lucifer” a fost un alt nume dat preaiubitului nostru Tată. În mod original, Lucifer a fost un Zeu roman care nu a avut nicio conexiune cu Tatăl nostru Satan/Ea. Prefixul „Luc” are de-a face cu lumina. Sufletul are nevoie de lumină. Luceafărul de dimineață, Venus, a fost o sursă de lumină pentru antici, deoarece această planetă răsare înaintea soarelui a-tot-important.
Tatăl Satan (personal prefer să-l numesc așa), mi-a spus că nu are nicio problemă cu oamenii care-l cheamă pe numele după care a fost cunoscut timp de secole, chiar dacă acestea sunt inexacte. Eu îl numesc Tatăl Satan ori de câte ori comunic cu el sau îi mulțumesc pentru ceva anume. Pentru mine, „Satan” întotdeauna va însemna „adversar,” adversar a minciunii inamice a iudeo-creștinismului.
Biserica Catolică a știut că religiile originale trebuiau să fie înlocuite cu ceva și așa au apărut toate poveștile din biblie. Acestea sunt niște escrocherii ale originalelor, originale care au existat cu mult timp înainte ca iudeo-creștinismului să-i crească urâtul cap.
Fecioara Maria a furat elemente de la Astarte – care a fost legată – și i-a și luat locul drept „Doamna Cerului.” Astarte a fost cea mai populară Zeiță din lumea precreștină. Iehova fictiv e o jupuială după Enlil/Belzebut/Baal, care a fost cel mai popular Zeu din lumea precreștină; apoi mai e preaiubitul nostru Zeu Creator Satan/Ea, care a ajuns să fie știut drept Șarpele și Diavolul.
Sexualitatea, care e aspectul principal al forței noastre vitale, în mod automat a ajuns sub controlul intens al bisericii. Kundalini, care se află situat chiar la baza coloanei, e stimulat în mod direct de orgasm. Energia creativă necesară creării unei noi vieți umane, poate fi folosită pentru a reînvigorarea propriei forțe vitale, lucru care avansează și împuternicește sufletul. În mod evident că activitatea sexuală nu a putut fi interzisă, așa că s-au folosit de frică pentru a o aduce sub control strict. În religiile creștine, în special în Biserica Catolică străveche, toată plăcerea sexuală a fost considerată păcătoasă și a fost interzisă de către biserică. Relațiile intime erau rezervate exclusiv producerii copiilor și pentru nimic altceva. Nuditatea a devenit un păcat pentru că conducea la poftă. Masturbarea a fost un alt „păcat capital.” Toate lucrurile care aveau de-a face cu ridicarea Șarpelui Kundalini au fost atacate în mod sever de către biserică. Singurul scop al bisericii creștine a fost îndepărtarea cunoștinței spirituale, și nimic altceva.
În timp ce masele de oameni au fost dezbrăcate de această cunoștință și putere, câțiva aleși care au lucrat la îndepărtarea acestei cunoștințe, se folosesc în mod deliberat de ea pentru a înrobi lume neștiutoare. E un fapt cunoscut că asasinii iezuiți ai Bisericii Catolice pot și să leviteze în timp ce absorb puterea psihică ce rezultă din rugăciunile victimelor neștiutoare.
1. Cloak of the Illuminati by William Henry, 2003
2. idem
Cu toate că această carte conține multe informații valoroase, dacă citești printre rânduri, autorul e amăgit întrucât crede în nazarineanul fictiv.